Unui consilier financiar de prestigiu, i s-a solicitat să explice (pe înţelesul tuturor) criza financiară, astfel încât oamenii de rând să-i înţeleagă cauzele şi mecanismul … Prestigiosul consilier a explicat această criză într-un mod foarte simplu:
“Un om s-a dus într-un sat unde nu era cunoscut şi a oferit satenilor câte 100 € pentru fiecare măgar vândut. O mare parte a populaţiei şi-a vândut urgent animalele tipului respectiv.
A două zi, a venit din nou şi a oferit un preţ mai bun: 150 € pentru fiecare măgar, şi alt număr important de săteni şi-au vândut animalele.
A treia zi a oferit 300 € … şi aşa lumea a vândut toţi măgarii …
Văzând că nimeni nu mai are animale, a oferit 500 € pentru un măgar, dând a înţelege că săptămâna viitoare va reveni ca să achiziţioneze alţii … după care a plecat.
A patra zi, şi-a trimis asistentul cu măgări cumpăraţi chiar din sat pentru a-i oferi cu 400 € bucata. Având în vedere câştigul potenţial pentru săptămâna următoare, sătenii au cumpărat proprii lor măgări cu 400 € … cei care nu au avut bani, s-au împrumutat la cămătari. În final, sătenii au cumpărat toţi măgarii din regiune …
Cum era de aşteptat, acest asistent a dispărut… fără a mai fi văzut vreodată.
Rezultatul : satul s-a umplut de măgări şi datornici…
Să vedem ce s-a întâmplat mai departe: cei care au împrumutat bani, şi nu au reuşit să-şi revândă măgarii (la 500 €), nu au putut rambursa împrumutul. Cămătarii s-au plâns Primăriei spunând că, dacă nu vor fi plătiţi, se vor ruina, pentru că nu mai pot împrumuta pe nimeni şi atunci se va distruge tot satul. Ca să nu ajungă cămătarii la ruină, primarul (în loc să dea bani oamenilor de rând pentru a-şi plăti datoriile) le-a dat bani … tot cămătarilor. Aceştia, având deja o mare parte din bani adunaţi, nu i-au iertat pe oameni de datoriile în care tocmai se băgaseră… Cum primarul satului a delapidat bugetul primăriei, era şi el, de asemenea, în datorii. Atunci, a cerut bani cu împrumut la alte primării; dar acestea i-au spus că nu-l pot ajuta, deoarece, în situaţia în care se află el acum, nu vor putea recupera niciodată banii…
Rezultatul: şmecherii de la început s-au umplut de bani… cămătarii s-au ales cu profiturile lor rezolvate şi o mulţime de oameni de la care continuă să perceapă ceea ce au împrumutat plus dobânda, chiar reluarea măgarilor devalorizaţi şi cu care oamenii de rând nu vor acoperi întreagă datorie… restul… oameni ruinaţi, distruşi şi fără nici un măgar… pe tot restul vieţii lor… primăria ruinată…
Ce s-a întâmplat în final? Pentru a rezolva situaţia şi a salva populaţia, Primăria a redus salariile funcţionarilor săi…”